V? invit s? urm?ri?i blogul proiectului.

De-acum, o s? fie mai mult verde în Romania! Nu ?tiu de ce, dar am început s? m? simt bine în?untru când am aflat despre proiect ?i am aruncat o privire.  M? duc acuma s? v?d mai mult.

..S? îmi aduce?i aminte s? le fac ?i un usability review gratuit când g?sec ni?te timp.

Nu am s? comentez situl în sine, pentru c? probabil a? g?si multe bube.

Am s? zic, în schimb, nota zece pentru c? exist? a?a ceva. Habar n-aveam c? exist? ?i nici nu m? a?teptam s? v?d prea curând, ca s? fiu sincer.

A, despre ce e vorba: exist? unele legi (cam pu?ine, e drept), care se supun la dezbatere public? (legea taxei de poluare mai nou). Pe situl ?sta po?i s? mergi s? te înscrii la dezbatere, ?i apoi s?-?i prezin?i p?rerea în Camera Deputa?ilor sau s? î?i trimi?i doar p?rerea prin e-mail ?i s? speri s? fie luat? în seam? (nu am încercat înc?).

Începem s? ne putem da cu p?rerea. Începe s? îmi plac?.

Mai exact, sfaturi despre cum putem s? ne mic?or?m “amprenta” asupra naturii ?i s? mai încetinim înc?lzirea global?, asta m?car pân? citesc eu Cradle to Cradle ?i m? apuc de treab?. Poate unele lucruri le ?ti?i deja, dar cel pu?in pentru mine unele sigur sunt noi. ?i oricum, e bine de avut o list? clar? ?i la obiect.

Despre situl în sine – un design atractiv ?i u?or de în?eles, potrivit pentru scopul în care a fost creat.

Spre sfâr?itul c?r?ii, un model de “?coal? de design” e propus dePapanek. Mi s-a p?rut cel pu?in interesant, a?a c? scriu ?i aici ideile principale:

• mediu de practic?, mai degrab? decât ?coal? de design
• înv??are prin lucru cu probleme reale, nu exerci?ii artificiale
• dimensiune redus? (maxim 30 studen?i)
• studen?i din medii cât mai diverse (diferite p?r?i ale lumii, diferite medii sociale, diferite vârste, diferite arii de expertiz? etc.)
• studen?ii vor forma ?i vor ac?iona tot timpul ca o echip? de design multidisciplinar?
• toate problemele abordate vor fi relevante din punct de vedere social: vor încerca s? se adreseze unor nevoi concrete ?i reale ale societ??ii
• solu?iile g?site vor fi puse la dispozi?ia tuturor care ar putea beneficia de ele (patent-free)
• organiza?ie nonprofit : orice bani ob?inu?i de pe urma proiectelor vor fi folosi?i pentru sus?inerea ?i îmbun?t??irea centrului
• nu ar exista un plan static de studii. Curricula ar fi compus? din toate activit??ile care ar putea ajuta echipa în g?sirea de solu?ii creative la diverse probleme.
• dup? modelul primului astfel de centru de design, altele ar putea fi create, ?i toate ar putea forma o re?ea strâns legat?, cu chimb intens de cuno?tin?e ?i experien?.

Absolvent al unui asemenea centru, un student ar fi deja preg?tit s? abordeze probleme de design reale întâlnite în via?a profesional?, ar putea privi din diverse perspective orice astfel de problem? (datorit? diversit??ii mediului în care a lucrat), ?i, foarte important, ar avea o dorin?? puternic? de a servi nevoi reale ale oamenilor ?i societ??ii, ?i nu doar dorin?e create artificial de cultura consumerismului.

… ?tiu de la Sabin c? s-ar dori, încet-încet, ?i la noi crearea unui program mai orientat spre design, undeva prin zona experien?? utilizator / interac?iune om-calculator / design de interac?iune. Poate ar fi o ocazie bun? ca un astfel de program s? se inspire din propuneri de genul celei de mai sus. Sau poate un centru chiar foarte apropiat de modelul ?sta ar putea fi creat. Mi-ar pl?cea s? v?d încerc?ri în zona asta. Nu de alta, dar mi se pare c? ?i la noi avem nevoie de foarte mult “design pentru lumea real?”.

If you are ready for change, join us.

Dac? suntem români, m?car am auzit cu to?ii de traficul din Bucure?ti, dac? nu am ajuns pe acolo. Aproape zilnic apar articole prin ziare sau mai auzim pe cineva plângându-se de cât de aglomerat e traficul de acolo. L-am v?zut ?i eu de câteva ori. Ultima oar? eram într-un taxi. To?i cei afla?i în taxi criticam traficul de zor, uitând probabil c? eram într-una din milioanele de ma?ini care creaz? acest infern (apropos: dup? mine, Bucure?tiul e cel mai stresat ?i stresant ora? pe care l-am v?zut pân? acum, ?i suspectez traficul de principala vin?) . În sfâr?it, trecem peste asta ?i analiz?m un pic problema la rece.

Problema

Num?rul foarte mare de ma?ini pur ?i simplu nu poate fi suportat de infrastructura Bucure?tiului. Cei care viseaz? c? asta o s? se schimbe prea curând (nu uita?i c? vorbim de România) ?i tot arat? cu degetul în toate p?r?ile, viseaz?.

Transportul public de suprafa?? este ineficient. Din cauza asta, mul?i oameni apeleaz? la ma?in? personal?. Asta duce la ?i mai mult? aglomera?ie, ?i la un transport în comun ?i mai deficient. Un cerc vicios din care e destul de greu de ie?it. Ca ?i din blocajul din imaginea de mai sus.

Ma?ina ca simbol de statut social e un factor ce nu trebuie uitat. Am v?zut/auzit cel pu?in 2 reclame la ma?ini în care imaginea era singurul lucru men?ionat (una din ele e aia cu ma?ina decupat? din poster – o reclam? care merge direct la ?int?, de altfel). E un lucru clar, pe care cei din marketing probabil îl ?tiu de mult timp, ?i pe care trebuie s? îl accept?m: din p?cate, ma?ina e acum un simbol de statut social, poate mai mult decât un mijloc de transport.

Normal, întrebarea e: “ce-i de f?cut?”. P?i îmi permit s? îmi dau ?i eu cu p?rerea…

Posibile solu?ii

Transport în comun de suprafa?? gratuit. P?i dac? merge a?a de greu ?i e (relativ) a?a pu?in folosit, m?car s? fie gratuit, nu? Pentru a supora cheltuielile, banii ar putea veni a?a:

• o parte ar veni din eliminarea costurilor legate de fabricarea ?i distribuirea biletelor.
• o parte ar veni din taxele ?i impozitele prohibitive care s-ar pune pentru posesorii de ma?ini personale: tax? de drum, tax? de poluare, tax? de înmatriculare etc.
• o parte ar veni din taxele ?i impozitele pl?tite de fiecare contribuabil – transportul în comun ar fi un serviciu pus la dispozi?ia tuturor, la fel ca apa curent?. Un lucru normal, în condi?iile în care traficul actual afecteaz? orice locuitor al ora?ului (indiferent dac? folose?te transport în comun sau nu), prin stres, poluare ?i timp irosit în fiecare zi.

În timp, transportul în comun ar putea fi pus la punct: cump?rarea de noi autobuze ar sc?dea timpul de a?teptare în sta?ii, eliberarea traficului ar duce la deplasare mai rapid?, ?i încet-încet s-ar mai putea umbla ?i la infrastructur?. Când transportul în comun ar ajunge la o calitate suficient?, s-ar putea lua în considerare reintroducerea de metode de plat?, simple ?i eficiente.

O mic? problem? aici ar fi g?sirea de noi posturi de munc? pentru distribuitorii de bilete ?i controlori – reinstruirea lor ca ?oferi ?i vatmani ar fi o idee, probabil c? sunt ?i altele mai bune.

Taxe prohibitve pentru posesorii de ma?ini personale

În condi?iile unui transport în comun gratuit, nu ar exista nicio justificare real? pentru folosirea ma?inii personale în transportul de zi cu zi. Bineîn?eles, sunt oameni care nu ar renun?a nicicum la ma?in?. În cazul ?sta, ei ar pl?ti pentru un trafic mai liber ?i o experien?? de a conduce mai pl?cut?, dar ?i pentru poluarea pe care ma?inile lor o creaz? ?i care ne afecteaz? pe to?i. Taxele ar trebui probabil s? fie suficient de mici pentru a putea aduce bani la buget, ?i suficient de mari pentru a asigura un trafic relaxat ?i un nivel de poluare sc?zut.

..De observat aici inversul cercului vicios de mai sus: Transport în comun mai bun -> mai mul?i oameni în autobuze, mai pu?ini în ma?ini -> trafic mai relaxat, transport în comun mai bun.

G?sirea altor simboluri de statut social care s? înlocuiasc? ma?ina.

Oamenii au nevoie de simboluri de statut social. Ma?ini, case, bani, haine, telefoane, toate au un singur scop: s? arate cât de tari suntem. A fost a?a dintotdeauna, ?i nu o s? ne schimb?m prea curând. E un lucru care trebuie acceptat.

Întrebarea e: putem s? g?sim astfel de simboluri care s? ne fac? ?i bine? Ma?ina sigur nu ne face. Cel pu?in nu în Bucure?ti, ?i u?or-u?or, în celelalte ora?e din ?ar?.

P?i hai s? ne uit?m un pic într-un oarecare top al celor mai “verzi” ora?e din lume, poate vedem ce le face altora bine. Pe locul 3 g?sim Curitiba, din Brazilia. Statutul social ar locuitorilor pare s? fie mai degrab? culoarea verde decât ma?ina personal?:

About three-quarters of its residents rely on public transport, and the city boasts over 580 square feet of green space per inhabitant.

Rezultatul, toat? lumea e fericit?:

As a result, according to one survey, 99 percent of Curitibans are happy with their hometown.

Normal, asta ar presupune mai pu?ine ma?ini vândute. Adic? vânz?tori de ma?ini sup?ra?i. Adica unii politicieni f?r? macaroan?. (Vai, ce urât vorbesc…) A, ?i ar fi mai pu?in? benzin? consumat?. Adic? vânz?tori de petrol sup?ra?i. P?i imposibil, doar ??tia controleaz? ?ara, ?i lumea… (dar nu pentru mult timp )

P?i oameni buni, benzina oricum o s? se termine, schimb?rile astea oricum trebuie f?cute. Nu mai bine acum, cât mai avem cu ce?

P.S. Solu?iile de mai sus sunt simple propuneri. Ele ar trebui analizate mult mai în detaliu ?i adaptate în context înainte s? fie puse în practic?. ?i oricum, ar trebui s? reprezinte doar o mic? parte dintr-un efort coordonat de planificare a ora?elor noastre…

http://www.ted.com/index.php/talks/view/id/74
http://www.ted.com/index.php/talks/view/id/104