Am fost azi s? îi pl?tesc o factur? maic?-mii – factur? la Cosmote, ultima, dup? ce î?i închisese abonamentul.
Factura costa 121,5 RON, sau ceva de genul ?sta. Când s? pl?tesc, b?iatul de acolo îmi zice:

Pot s? v? iau 122? Îmi d? eroare dac? pun cu virgul?

?i o alt? angajat? de acolo completeaz?:

Chiar, am primit ieri un mail s? nu mai lu?m deloc cu virgul?, c? d? eroare

Am pl?tit f?r? virgul?, ce s? fac. Te pui cu virgula?

E fain s? fii acas?. G?se?ti atâtea momente care s? te fac? s? zâmbe?ti…Nu, pe bune, când sistemul merge strun? parc? prea e plictisitor. Aici nu te plictise?ti niciodat?…

Am primit un link la ADOR, care cic? e un concurs de publicitate ?i altele (printre care design) de la noi.

Am mers ?i eu pe sit. Pe lâng? o ierarhie vizual? haotic?, text vertical ?i ni?te gifuri transparente care d?deau un aspect foarte neîngrijit paginii principale, am dat ?i de cirea?a de pe tort:

Da, a?i ghicit, e galben pe alb, ?i v? da?i seama c? imediat m-a dus cu gândul la spotul ?la genial pentru Marc? Înregistrat? (pe care din p?cate nu-l mai g?sesc nic?ieri – apreciez un link). Pentru cei care nu ?tiu, în spot f?ceau mi?to exact de cineva care folosise galben pe alb (sau alb pe galben) într-un panou publicitar. Repet, ?sta e situl unui concurs care d? premii pentru publicitate, comunicare ?i design. Sper c? nu sunt singurul care vede ironia…

A fost Sustainable Innovation 2008 în Malmö, ?i m-am b?gat ?i eu voluntar, ?i am putut vedea cea mai mare parte a prezent?rilor (inclusiv cea a lui Alex Steffen, de la WorldChanging), ceea ce n-a fost r?u deloc.

Un site cu un concept foarte fain de care am auzit în una din prezent?ri e ExxonSecrets, de la Green Peace – acolo pur ?i simplu sunt vizualizate leg?turile dintre “cercet?torii” oponen?i ai m?surilor pentru mediu ?i compania Exxon, principalul distribuitor de benzin? în U.S.

Acuma m? întrebam cam ce fel de situri din astea cu “ru?inic?” am putea face ?i noi pentru politicienii ?i ziari?tii no?tri. Asta numai a?a, ca s? ?tim ?i noi cu cine vorbim.

Am fost pu?in pe-acas? recent (pentru nunta Adelinei) ?i am v?zut în Bucure?ti un poster mare cât un bloc cu un magazin care î?i f?cea reclam? la pre?uri “explozive”:

…sau, dup? cum în?eleg eu, “Hai s? ne încord?m s? vedem cine are pre?urile mai mari”. ?i te mai pun ?i s? le compari dup? aia.

Vorba sor?-mii: “Aici orice e posibil”.

Voi probabil ?ti?i deja, eu am auzit azi la radio (nu apuc s? ascult foarte des).

De-acum, o s? fie mai mult verde în Romania! Nu ?tiu de ce, dar am început s? m? simt bine în?untru când am aflat despre proiect ?i am aruncat o privire.  M? duc acuma s? v?d mai mult.

..S? îmi aduce?i aminte s? le fac ?i un usability review gratuit când g?sec ni?te timp.

Nu am s? comentez situl în sine, pentru c? probabil a? g?si multe bube.

Am s? zic, în schimb, nota zece pentru c? exist? a?a ceva. Habar n-aveam c? exist? ?i nici nu m? a?teptam s? v?d prea curând, ca s? fiu sincer.

A, despre ce e vorba: exist? unele legi (cam pu?ine, e drept), care se supun la dezbatere public? (legea taxei de poluare mai nou). Pe situl ?sta po?i s? mergi s? te înscrii la dezbatere, ?i apoi s?-?i prezin?i p?rerea în Camera Deputa?ilor sau s? î?i trimi?i doar p?rerea prin e-mail ?i s? speri s? fie luat? în seam? (nu am încercat înc?).

Începem s? ne putem da cu p?rerea. Începe s? îmi plac?.

Din p?cate, la noi cuvântul “etic?” nu se folose?te prea des când e vorba de design. Probabil se pot g?si exemple ?i mai grave, dar un exemplu destul de bun mi s-a p?rut porcu?orul.

E vorba de un sit web care, spus pe scurt, face bani încurajând utilizatorii s? se sp?muiasc? între ei. Modelul e clar ?i cu siguran?? de succes în atingerea scopului: ai de îngr??at un porc trimi?ând un link cât mai multor persoane pentru a genera click-uri. La urm?, porcii cei mai gra?i primesc 3 premii colosale (un player, un stick ?i ni?te c??ti).

Nu zic, principiul de baz? nu e nou, ?i l-am mai v?zut folosit, ?i chiar am l?udat o implementare mai interesant?. Dar parc? s? faci a?a un sit f?r? con?inut ?i f?r? vreo valoare real?, s? duci userii cu z?h?relul ca s? aduni click-uri, s? trânte?ti câteva reclame ?i apoi s? a?tep?i banul s? curg? mi se pare cam … vulgar.

Visez la vremurile când o s? avem destui bani încât s? ne mai facem griji ?i de personalitate.

Dac? pân? la ?coala ideal? mai este, ar fi totu?i o idee de început care ar putea fi pus? în practic? relativ u?or. V?d facultatea noastr? de info ca locul ideal unde ideea s-ar putea materializa, într-un fel sau altul. Detalii mai jos.

Dac? suntem români, m?car am auzit cu to?ii de traficul din Bucure?ti, dac? nu am ajuns pe acolo. Aproape zilnic apar articole prin ziare sau mai auzim pe cineva plângându-se de cât de aglomerat e traficul de acolo. L-am v?zut ?i eu de câteva ori. Ultima oar? eram într-un taxi. To?i cei afla?i în taxi criticam traficul de zor, uitând probabil c? eram într-una din milioanele de ma?ini care creaz? acest infern (apropos: dup? mine, Bucure?tiul e cel mai stresat ?i stresant ora? pe care l-am v?zut pân? acum, ?i suspectez traficul de principala vin?) . În sfâr?it, trecem peste asta ?i analiz?m un pic problema la rece.

Problema

Num?rul foarte mare de ma?ini pur ?i simplu nu poate fi suportat de infrastructura Bucure?tiului. Cei care viseaz? c? asta o s? se schimbe prea curând (nu uita?i c? vorbim de România) ?i tot arat? cu degetul în toate p?r?ile, viseaz?.

Transportul public de suprafa?? este ineficient. Din cauza asta, mul?i oameni apeleaz? la ma?in? personal?. Asta duce la ?i mai mult? aglomera?ie, ?i la un transport în comun ?i mai deficient. Un cerc vicios din care e destul de greu de ie?it. Ca ?i din blocajul din imaginea de mai sus.

Ma?ina ca simbol de statut social e un factor ce nu trebuie uitat. Am v?zut/auzit cel pu?in 2 reclame la ma?ini în care imaginea era singurul lucru men?ionat (una din ele e aia cu ma?ina decupat? din poster – o reclam? care merge direct la ?int?, de altfel). E un lucru clar, pe care cei din marketing probabil îl ?tiu de mult timp, ?i pe care trebuie s? îl accept?m: din p?cate, ma?ina e acum un simbol de statut social, poate mai mult decât un mijloc de transport.

Normal, întrebarea e: “ce-i de f?cut?”. P?i îmi permit s? îmi dau ?i eu cu p?rerea…

Posibile solu?ii

Transport în comun de suprafa?? gratuit. P?i dac? merge a?a de greu ?i e (relativ) a?a pu?in folosit, m?car s? fie gratuit, nu? Pentru a supora cheltuielile, banii ar putea veni a?a:

• o parte ar veni din eliminarea costurilor legate de fabricarea ?i distribuirea biletelor.
• o parte ar veni din taxele ?i impozitele prohibitive care s-ar pune pentru posesorii de ma?ini personale: tax? de drum, tax? de poluare, tax? de înmatriculare etc.
• o parte ar veni din taxele ?i impozitele pl?tite de fiecare contribuabil – transportul în comun ar fi un serviciu pus la dispozi?ia tuturor, la fel ca apa curent?. Un lucru normal, în condi?iile în care traficul actual afecteaz? orice locuitor al ora?ului (indiferent dac? folose?te transport în comun sau nu), prin stres, poluare ?i timp irosit în fiecare zi.

În timp, transportul în comun ar putea fi pus la punct: cump?rarea de noi autobuze ar sc?dea timpul de a?teptare în sta?ii, eliberarea traficului ar duce la deplasare mai rapid?, ?i încet-încet s-ar mai putea umbla ?i la infrastructur?. Când transportul în comun ar ajunge la o calitate suficient?, s-ar putea lua în considerare reintroducerea de metode de plat?, simple ?i eficiente.

O mic? problem? aici ar fi g?sirea de noi posturi de munc? pentru distribuitorii de bilete ?i controlori – reinstruirea lor ca ?oferi ?i vatmani ar fi o idee, probabil c? sunt ?i altele mai bune.

Taxe prohibitve pentru posesorii de ma?ini personale

În condi?iile unui transport în comun gratuit, nu ar exista nicio justificare real? pentru folosirea ma?inii personale în transportul de zi cu zi. Bineîn?eles, sunt oameni care nu ar renun?a nicicum la ma?in?. În cazul ?sta, ei ar pl?ti pentru un trafic mai liber ?i o experien?? de a conduce mai pl?cut?, dar ?i pentru poluarea pe care ma?inile lor o creaz? ?i care ne afecteaz? pe to?i. Taxele ar trebui probabil s? fie suficient de mici pentru a putea aduce bani la buget, ?i suficient de mari pentru a asigura un trafic relaxat ?i un nivel de poluare sc?zut.

..De observat aici inversul cercului vicios de mai sus: Transport în comun mai bun -> mai mul?i oameni în autobuze, mai pu?ini în ma?ini -> trafic mai relaxat, transport în comun mai bun.

G?sirea altor simboluri de statut social care s? înlocuiasc? ma?ina.

Oamenii au nevoie de simboluri de statut social. Ma?ini, case, bani, haine, telefoane, toate au un singur scop: s? arate cât de tari suntem. A fost a?a dintotdeauna, ?i nu o s? ne schimb?m prea curând. E un lucru care trebuie acceptat.

Întrebarea e: putem s? g?sim astfel de simboluri care s? ne fac? ?i bine? Ma?ina sigur nu ne face. Cel pu?in nu în Bucure?ti, ?i u?or-u?or, în celelalte ora?e din ?ar?.

P?i hai s? ne uit?m un pic într-un oarecare top al celor mai “verzi” ora?e din lume, poate vedem ce le face altora bine. Pe locul 3 g?sim Curitiba, din Brazilia. Statutul social ar locuitorilor pare s? fie mai degrab? culoarea verde decât ma?ina personal?:

About three-quarters of its residents rely on public transport, and the city boasts over 580 square feet of green space per inhabitant.

Rezultatul, toat? lumea e fericit?:

As a result, according to one survey, 99 percent of Curitibans are happy with their hometown.

Normal, asta ar presupune mai pu?ine ma?ini vândute. Adic? vânz?tori de ma?ini sup?ra?i. Adica unii politicieni f?r? macaroan?. (Vai, ce urât vorbesc…) A, ?i ar fi mai pu?in? benzin? consumat?. Adic? vânz?tori de petrol sup?ra?i. P?i imposibil, doar ??tia controleaz? ?ara, ?i lumea… (dar nu pentru mult timp )

P?i oameni buni, benzina oricum o s? se termine, schimb?rile astea oricum trebuie f?cute. Nu mai bine acum, cât mai avem cu ce?

P.S. Solu?iile de mai sus sunt simple propuneri. Ele ar trebui analizate mult mai în detaliu ?i adaptate în context înainte s? fie puse în practic?. ?i oricum, ar trebui s? reprezinte doar o mic? parte dintr-un efort coordonat de planificare a ora?elor noastre…

Tot acas? în Ia?i, c?utam un Internet Cafe. Dup? ce am trecut de trecerea de pietoni de pe Independen?ei, am ajuns la Funda?ie, aruncând priviri în toate p?r?ile dup? respectivul tip de loc.

La Funda?ie l-am v?zut: @na Cafe. “Cafe” spune c? e cafenea, “@” spune c? e Internet. Scurt ?i la obiect. Îmi imaginam deja cum m? duc acas? ?i scriu în sfâr?it ?i un articol de bine despre ce am v?zut acas?: un nume ?i o firm? care comunic? elegant ce vom g?si în?untru, f?r? s? cad? în banalul “Internet Cafe” scris pe toate gardurile, ?i se diferen?iaz? astfel ca un internet cafe cu servicii de încredere.

M? apropii încrez?tor, mai fac vreo 2 poze ?i de aproape, ?i intru.

M-a surprins imediat c? nu v?d calculatoarele. Ciudat…Aaaah! m? gândesc. Trebuie c? e o cafenea cu wireless, nu un Internet Cafe. E, asta e. Încep s? m? uit dup? switch-uri wireless, sau chestii din astea.

Cafeneaua era goal?, a?a c? personalul (un tip ?i o tip?) observ? nedumerirea mea ?i m? întreab?: -Putem s? v? ajut?m cu ceva?

-P?i..ave?i wireless aici, nu? r?spund eu.

-Nu, nu, nu avem!

-Niciun fel de Internet?

-Nu.

Aha.