PS. Dac? vre?i mai multe poze, vizita?i albumul întreg pe Picasa.

Cred c? cea mai bun? explica?ie o g?si?i în posterul proiectului. Posterul pentru România e pe pagina 8.

?i aici ?i un mic citat din cerin?ele proiectului, cu ideea de baz?:

Your final design of an interactive digital artifact should reflect typical elements of a specific local culture (your culture).

?i dac? tot suntem la citate, un citat din descrierea final? a expozi?iei:

 The result showed in this exhibition is fourteen everyday digital artifacts reflecting social values and habits in ten cultures around the world.

A?adar, plicul pe care l-a?i v?zut ar fi un prototip pentru conceptul spus în poster. Omul practic trebuie s? învârt? la un buton ca s? introduc? o sum? (suma pe care se gânde?te s? o dea), ?i ni?te becule?e pe-acolo îi dau de în?eles cam pe unde se situeaz? în ierarhia de sume vehiculate la nunta respectiv? – a?a omul dac? nu ?tie sigur cât s? dea, se mai orienteaz? cât de cât în func?ie de al?ii, f?r? s? trebuiasc? s? întrebe în stânga ?i în dreapta. Normal, pentru ca treaba s? mearg?, nunta ar trebui s? fie dotat? cu juc?rii din astea pentru fiecare invitat.

Cam ?sta e conceptul, ?i a?tept p?reri ?i de la români, pentru c? din astea nu am prea multe (eu am p?rerea mea format?, Lore ?i Adi la fel, dar cam atât despre de-ai no?tri) .

Pentru expozi?ie am încercat s? creez cât de cât experien?a unei nun?i de la noi pentru vizitatori, ?i cam cum ar fi s? foloseasc? juc?rica la o astfel de nunt?. Am avut destul de treab? cu nenea Flash pentru asta (am început s? ne în?elegem mai bine între timp), dar pân? la urma urmelor a ie?it acolo un jocule? care se joac? din plic ?i se manifest? ?i pe ecran. Unii chiar îl g?sesc distractiv, mai ales dup? ce am mai sc?pat de problemele de usability pe care le-am g?sit între timp.

Ok, ajunge cu taclalele.

Aici e un filmule? cu juc?ria mai de aproape:

httpv://www.youtube.com/watch?v=XZaVDi4iZOU

Apoi mai jos e Matias jucându-se cu Wedding Bidder-ul: ( Matias e “maestrul în lemn” al ?colii, autorul moral al plicului de lemn în sine – tot ce f?ceam eu era dup? instruc?iunile lui – doar nu credea?i c? l-am f?cut de capul meu?!)

httpv://www.youtube.com/watch?v=GJPHD5V4kCw

?i apoi o vedere de ansamblu a expozi?iei, într-un “filmule? din poze” f?cut de un coleg de al meu.

Pentru cei interesa?i, pun ?i celelalte dou? concepte pe care le-am propus pentru proiectul ?sta – mi-ar pl?cea s? aud p?reri ?i despre astea, dac? ave?i un minut s? v? uita?i:

Gata, în sfâr?it! Mul?umiri din suflet tuturor celor care au ajutat, ?i în special celor care au completat formularele:

A început destul de cald (în Decembrie nu a nins mai deloc), ?i am fost tentat s? cred c? am s? scap ieftin. Dar nu a fost chiar a?a.

De?i, din ce am în?eles, a fost totu?i o iarna mai blând? decât în al?i ani, tot am gustat din tot tacâmul.

Am avut ?i temperaturi de -20C, am avut ?i vânt, am avut ?i umiditate 90%.

Am în?eles ?i eu ce mi se tot spunea c? la -1C po?i sim?i c? e mai frig decât la -20C. ?i sunt perfect de acord.(e nevoie doar de o “briz?” umed? venit? dinspre ocean)

Am plecat la serviciu pe întuneric ?i m-am întors tot pe întuneric. Am c?utat ferestre mari la strad? ?i m-am “instalat” lâng? ele s? savurez cele 3-4 ore de lumin? de afar?.

Am v?zut ?i gri-ul continuu (când nu ninge ?i e foarte pu?in? lumin?, totul pare gri) considerat de unii una din cauzele num?rului foarte mare de sinucideri de pe aici.

Dar am supravie?uit. Cu 2 perechi de pantaloni (a se citi izmene plus pantaloni), 2 pulovere, o hain? rezistent? la vânt ?i restul accesoriilor, totul a fost ok.

?i acu’ o s?pt?mân? a venit ?i soarele. Soare, c?ldur? (0-5C), zile mult mai lungi ?i trotuare uscate. ?i am ie?it ?i noi ca mu?tele ?i ne-am bucurat de el ?i ne-am plimbat ?i am s?rb?torit ceea ce noi vedeam ca venirea prim?verii.

Dar surpriz?! Ieri a început cea mai urât? ninsoare ?i cel mai urât vânt ?i cea mai de…neuitat vreme de când sunt eu aici. (bineîn?eles, sunt subiectiv, pentru c? sunt ?i r?cit ?i m-am ?i s?turat de iarn?)

?i cam a?a e iarna în Finlanda

Chiar ?i acum, în mijlocul iernii (?i al viscolului), mai vezi câte un curajos pe biciclet? din când în când. Eu unul recunosc, nu m-a? încumeta. Merg cu trenul, sau cu metroul, sau cu autobuzul, dup? caz. ?i pe jos, bineîn?eles :d. Da’ las? c? vine ea prim?vara…

?i apropo de transportul în comun…e impecabil. La urma urmei, trebuie s? vedem ?i partea asta a lucrurilor: cum ai putea s? convingi un ora? întreg s? nu mai mearg? cu ma?ina atunci când transportul t?u în comun face oamenii s? a?tepte 15 minute în frig pentru 30 de minute de mers ca sardelele? În sfâr?it…S? zicem doar c? din orice col? al ora?ului în orice alt col? al ora?ului se poate ajunge, în mod normal, în maxim 45 de minute. ?i e destul de mare ora?ul totu?i…

S? v? mai spun de “suportul” pentru transport în comun? Da, au afi?at programul tuturor autobuzelor în fiecare sta?ie, afi?aj electronic în tramvaie, trenuri ?i metrouri (în autobuze le lipse?te în schimb, ?i ar fi mare nevoie) ?i h?r?i ?i c?rticele pentru transport gratuite cu care te po?i descurca în general s? ajungi pe unde ai nevoie.

Dar mai au o chestie care nou? ne-a prins tare bine: situri ca Journey sau YTV, unde tu zici unde e?ti ?i unde vrei s? ajungi ?i la ce or? vrei s? pleci/s? ajungi, ?i ei î?i spun ce leg?turi ai, ?i î?i arat? pe hart? ?i traseul. A?a s? te mai învâr?i printr-un ora?, nu? …Aplica?ia asta are ?i o versiune pentru mobil. Lucrurile parc? încep s? se lege, nu?

S? v? mai spun despre ma?ini. Nu sunt chiar foarte multe, ?i dintre care sunt, destule sunt cam vechi ?i am?râte. Ciudat, c? doar finlandezii au bani, nu? Bani au, dar taxele de pl?tit pentru o ma?in? nou? ajung cam cât pre?ul ma?inii. Na?pa, zice?i? A?a zic chiar ?i unii dintre ei. Eu n-a? crede chiar a?a. A? crede c? finlandezii au noroc cu ni?te oameni în fruntea ??rii care ?tiu c? bicicletele, mersul pe jos ?i un transport în comun pus la punct sunt mult mai s?n?toase decât ora?e poluate ?i buc?ite cu ma?ini. ?i poate mai ?tiu c? benzina oricum e pe terminate, la fel ca ?i aerul curat, ?i încearc? s? consume cât mai pu?in din fiecare. ?i uite a?a se face c? prim?vara în capitala Finlandei e mult verde, mult? mi?care, ?i mult aer curat.

?i cam asta e cu bicicletele în Finlanda.

Acuma, de s?rb?tori, am g?sit în sfâr?it ni?te timp liber ?i am reu?it s? fac un mic “video” de la respectivul eveniment.

L-am pus pe YouTube, ?i îl pute?i vedea ?i mai jos. Sper c? o s?-l g?si?i “în spiritul s?rb?torilor”

La mul?i ani!

ZujZL3qygBwSXKPvrLqZw0

Am mai g?sit între timp un filmule?, f?cut la acela?i eveniment. Mult mai bun ca al meu, trebuie s? recunosc. Îl g?si?i mai jos. Eventual ne pute?i vedea ?i pe noi vreo câteva secunde dac? vre?i .

h4sbwOOizgo

?i-a pl?cut articolul? Aici îl po?i vota pe Blogoree.

Am s? încep cu un comentariu personal: de?i dup? de-acum 3 luni de stat aici ?tiu tot cam vreo 5-10 cuvinte în finlandez?, tot mi se pare c? sun? mult mai bine decât germana…U?oar? nu e, dar ei se laud? c? are o gramatic? destul de logic?. Dac? a? încerca poate n-ar fi chiar extrem de greu de înv??at.

Acum s? trecem la partea amuzant? (cel pu?in pentru mine…). Am primit mesajul ?sta pe un grup de pe-aici de prin Helsinki, format în mare parte din non-finlandezi. Sper s? v? plac?: (aten?ie, englez?!)

“Finnish is easy. All you do is tape-record English and then play it backwards.”
(quote from somewhere in Berlitz Language School)

The language itself is like the Finns themselves – it has nothing to do with Russia or Sweden, despite their proximity. Finnish, I think, was invented by an ancient king who commanded the people in his dominion to speak like him upon the penalty of death. The monarch’s name I shall give as Toivo I, or Toivo the Stutterer. It was Toivo’s lingual philosophy that ‘why use one letter when two or three would do.’

Take the word for cigarette lighter. It is savukkeensytyttimen, which is the reason why so many Finns carry matches.

When the Finns start a word they see how many foreigners they can weed out on the first syllable. Take the Finnish word for “93″. The first three letters are “yhd”. That eliminates a lot of competition right there. For the full Finnish word for “93″ I would advise you fasten your seat belts and put on your crash helmet. Here it goes – “yhdeksankymmentakolme”. According to Berlitz, that is pronounced simply: “EWHdayksaenKEWMmayntaeKOALmay”. Finns have died of old age trying to count to 100.

Part of the problem with the Finnish language is that Finns don’t mess around with little bitsy words at all. If they are going to use the word “the” or “a” or “by” they just stick it onto a nearby word as an ending.

And don’t think you are going to get away with not pronouncing every letter, either. Nothing is wasted in Finnish. Sometimes, when they use a couple or three vowels in a row, they’ll put two little dots over the tops of some of them just to break the monotony. Those little dots mean something. In the word “pencil sharpener”, which is spelled “kynanteroittin”, they put two little dots over the “a” and that means it is pronounced like an “a” and an “e” slopped together. It also means that you are going to find a lot of dull pencils in Finland. It is the only language I know of where phonetic spelling is more complicated than regular spelling. To say “pencil sharpener” in Finnish, for example, you should start with a bottle of good Finnish beer. Take a deep breath, roll back your eyes and say:

KEWnae (run the “a” and “e” together now, remember?) nTAYR (stop here and have a sip of beer) roa (then comes a very, very small “i” that fools a lot of people, but, without it the word means “spinach” or something entirely ddifferent from “pencil sharpener”) ttin (more beer, please).

Okay, all together now:

“KEWnaenTAYroaittin!”

There now, wasn’t that easy? Where’s the bottle opener?

During a recent visit of Finland I never saw a crossword puzzle. The papers weren’t large enough to cover both horizontal and vertical I guess.

The word for “no” is “aye”, which means yes in English, and the word “hyvaa” (with two little dots side by side over both “a”‘s or “ae-ae”) means hello or goodbye depending on what direction you’re going.”,1 );

Now the word for “yes” is simple. It is “kylla”. The trouble is, nobody uses it. They all say “joo” or “yoa” or “yo”, which naturally, is not Finnish at all, but is Swedish. To say “yes, yes” they all say “yo-yo”. I can’t imagine what the finnish word for “yo-yo” is, but it must be dandy-dandy.

Finnish is related to Hungarian by a previous marriage. That’s why the second language of Finland is, of course, Swedish. Everyone speaks English, however, so don’t worry if you ever go there.

…Dac? nu sunte?i curio?i, pute?i s? s?ri?i articolele cu Finlanda. O s? fie u?or de s?rit, pentru c? am s? le pun titluri clare, a?a cum e ?i cel de mai sus.

Ok, s? începem.

Mâncarea – ca din UE

În principiu mâncarea e cam cum m? a?teptam: scump?, ar?toas?, dar..cu ceva lipsuri. Printre care gustul, de cele mai multe ori. Ro?iile nu au gustul de acas?, ca?cavalul pur ?i simplu nu e bun, m?laiul e greu de g?sit ?i numai m?m?lig? nu faci cu el. Am g?sit brânz? de vaci, în schimb. Nu în Alexandru la o bunicu?? cu 8LEI kilul, ci în SMarket, la cutii de 200g ?i 1% gr?sime, cu vreo 1,5E bucata. Oricum, de bun? e foarte bun?, deci…

Cu fructele ne descurc?m bine. În general sunt scumpe, dar g?se?ti ?i mai ieftine dac? e?ti pe faz?. Partea bun? e c? m?car sunt scumpe tot timpul: var?-iarn?, le g?se?ti la acela?i pre?. ?i de permis ?i le permi?i (cu salariul de aici, bineîn?eles).

Ok, s? trecem la p?r?ile interesante: am dat aici în Finlanda peste unele concepte care pe noi ne-au bulversat total:

1. Laptele f?r? lactoz? – sau laptele f?r? lapte, cum îi mai spunem noi. Cic? unele persoane de pe aici ar fi având o..alergie la lactoz?, care le face stomacul s? o cam ia razna când consum? acest aliment. A?a c? s-a g?sit solu?ia: “Ce-ar fi s? scoatem laptele (lactoza, pardon) din lapte?” trebuie s? fi gândit cineva inteligent cândva. ?i se pare c? a func?ionat, pentru c? sunt persoane care chiar consum? apa asta chioar?. Am încercat ?i eu la un momentdat în lips? de altceva, ?i stomacul meu doritor de lactoz? chiar c? a luat-o razna…În sfâr?it, pân? la urm? n-am ?tiut ce s? mai în?eleg ?i am renun?at de tot la lapte. Cu lactoz?, f?r? lactoz?..nu se compar? cu cel de acas?.
2. Sarea cu 60% sare. Pe la început ne miram noi de ce întotdeauna ne iese nes?rat? mâncarea. ?i tot turnam sare, ?i tot degeaba. Am aflat secretul când ne-am uitat la compozi?ia s?rii. 60% NaCl, ?i câte câteva % din alte chestii. Interesant.

Mânc?ruri tradi?ionale finlandeze

Primul r?spuns primit la întrebarea asta a fost “pizza” . La fel ?i al doilea, ?i al treilea…Dac? stai ?i te gânde?ti, nu e chiar a?a ciudat totu?i…Finlandezii muncesc mai tot timpul, a?a c? nu au sau nu î?i fac timp s? fac? mâncare. Î?i cump?r? de-a gata din magazin sau m?nânc? în ora?.
Bine, sunt ?i ni?te chestii specifice pe aici, ?i chiar interesante. Pâinea de secar? e probabil cea mai important? (un fel de biscui?i mai mult pe post de pâine). Nou? ne-a pl?cut.

Am mai mâncat ?i friptur? de ren, ?i mai este mult somon pe aici. ?i cam atât, cred. A, ba nu: dulciurile sunt în general foarte bune ?i foarte c?utate.

Gata
Deci, cam asta e cu mâncarea. Dac? ai bani (?i în general cam ai), po?i s? m?n?nci destul de bine pe aici. Doar c? sunt unele lucruri care nu le mai g?se?ti nic?ieri ca acas?…