Despre viaţă şi interacţiune

Tot acasă în Iaşi, căutam un Internet Cafe. După ce am trecut de trecerea de pietoni de pe Independenţei, am ajuns la Fundaţie, aruncând priviri în toate părţile după respectivul tip de loc.

La Fundaţie l-am văzut: @na Cafe. “Cafe” spune că e cafenea, “@” spune că e Internet. Scurt şi la obiect. Îmi imaginam deja cum mă duc acasă şi scriu în sfârşit şi un articol de bine despre ce am văzut acasă: un nume şi o firmă care comunică elegant ce vom găsi înăuntru, fără să cadă în banalul “Internet Cafe” scris pe toate gardurile, şi se diferenţiază astfel ca un internet cafe cu servicii de încredere.

Mă apropii încrezător, mai fac vreo 2 poze şi de aproape, şi intru.

M-a surprins imediat că nu văd calculatoarele. Ciudat…Aaaah! mă gândesc. Trebuie că e o cafenea cu wireless, nu un Internet Cafe. E, asta e. Încep să mă uit după switch-uri wireless, sau chestii din astea.

Cafeneaua era goală, aşa că personalul (un tip şi o tipă) observă nedumerirea mea şi mă întreabă: -Putem să vă ajutăm cu ceva?

-Păi..aveţi wireless aici, nu? răspund eu.

-Nu, nu, nu avem!

-Niciun fel de Internet?

-Nu.

Aha.